IPSE, din latină „selfhood”, a fost una dintre primele  încercări de a pune toate aceste idei într-o formă vizuală. Un proiect-instalație despre rădăcini comune și expresii individuale. Despre coroane purtate diferit, ca expresie a ceea ce suntem.

Am folosit materiale aparent opuse, în texturi contrastante și contraste commplementare, care, puse împreună, construiau o armonie tensionată – exact ca în formarea unei identități – vorbind despre ce modelează, ce e brut și ce e lucrat cu finețe. 
Fiecare lucrare a devenit astfel o pălărie florală-manifest.
Copacii au fost împletiți manual, fir cu fir, din fir metalică, într-un proces migălos care a necesitat peste 50 de ore de muncă pentru fiecare structură. A fost un exercițiu de răbdare, de construcție organică și de încredere în formă.

Fotografiile completau instalația cu prezență umană și florală. Fiecare coroană părea să spună: așa aleg să mă port prin lume. Nu o coroană impusă, ci una asumată.
Cadrele fotografice au fost construite integral pentru acest proiect – cu fundaluri, decoruri și obiecte lucrate manual împreună cu Alexandru Nimurad și Sabina Sârbu – pornind de la cele patru temperamente, pe care le-am tradus vizual prin culoare, textură și simboluri. Întregul proces de creație pentru editorial a durat mai bine de o lună, timp în care am realizat fiecare element, de la propsuri și fundaluri, până la obiectele-simbol care completează fiecare scenă.
Sangvinic – senzorial și ludic

Pentru sangvinic, viața este o experiență senzorială continuă. Este un temperament ce se lasă cuprins de moment, cu ochii închiși, semn al prezenței în clipă și al delectării, al spontaneității și curiozității.
Portocaliul intens este expresia unei energii vitale care nu se reprimă. Lalelele în nuanțe calde și Craspedia cu forma lor jucăușă trimit la spontaneitate și curiozitate. Fructele, texturile, parfumul, conturează o lume în care simțurile sunt în prim-plan. Totul e despre savoare, miros, atingere, bucuria de a trăi, plăcere, hedonism. Sangvinicul nu se teme de intensitate. Trăiește cu poftă, râde cu toată fața, simte totul. Fără rezerve.

Melancolic – fragilitatea protejată.

În universul melancolic, tăcerea devine limbaj, albastrul devine apă adâncă, laptele curge continuu, precum interiorul revărsat – alb, curat, vulnerabil.
Melancolicul poartă în el o lume tăcută, densă, complexă. E cel care simte prea mult și nu arată nimic. Trăiește cu un ochi înlăuntru și cu altul în trecut. E reflexiv, uneori copleșit, dar niciodată superficial.
Coleric – coroana instinctului asumat

Aici, roșul e o declarație de forță. Femeia colerică nu zâmbește – te privește. Nu cere voie să ocupe spațiu. Îl revendică dintr-un singur gest, dintr-o privire directă.
Este temperamentul acțiunii, al verticalității, al deciziilor care nu tremură. Pălăria-sculptură, cu detalii florale înălțate ca o coroană, devine simbol al dominației asumate.
Colericul este forță direcționată. Are misiune. Are prezență. Nu se pierde în mulțime, pentru că nu s-a născut să fie parte din ea. O identitate care nu se întreabă dacă poate, ci când începe.
Flegmatic – calm interior și echilibru 

Flegmaticul este calmul lucid, misterul care nu cere explicații. Totul plutește, dar nimic nu e pierdut. Trăiește într-un ritm propriu, lipsit de grabă, dar profund conectat la ce e în jur.
Verdele pal și rozul pudrat construiesc o atmosferă reținută, de grădină interioară. Peștii plutitori, realizați din ipsos și silicon, evocă o lume onirică, fără fricțiune, fără colțuri.
Flegmaticul se mișcă între lumi, nu se lasă tulburat de haosul exterior, dar nici nu îl neagă. Are o sensibilitate stabilă și o înțelepciune tăcută. Trăiește cu finețe, preferând echilibrul subtil în locul intensității.
O întrebare care rămâne

IPSE a fost un gest de autoafirmare. O flexare creativă, înainte de a ști exact cine sunt. O lucrare care a conturat direcții ce aveau să reapară – structuri din crengi, contraste între sârmă și vegetal, între forță și poezie.

Am lucrat cu o echipă extraordinară. Le port recunoștință tuturor pentru că au dus proiectul acolo unde nici eu nu știam că poate ajunge.

Photo: Vlad Bîrdu 
Concept, headpieces & props: Alina Popa (NO NO NO)
Art direction & post production: Alexandru Nimurad 
Model: Marie Damian 
Make-up: Diana Ionescu 
Hairstyle: Alex Șomandroiu 

Astăzi, când mă uit în urmă, întrebarea rămâne aceeași:
Ce alegem să purtăm pe cap?
(Sau, mai bine zis: ce ne poartă pe noi?)

Vezi mai jos și alte idei

Back to Top