Când creezi fără strategie, ajungi să îngropi idei bune sub altele noi. Nu pentru că nu meritau să existe, ci pentru că nu le-ai dat timpul să prindă rădăcini.
E o capcană familiară în orice brand creativ independent: entuziasmul creează, dar fără structură, ideile rămân suspendate.

Virgin a fost una dintre acele idei. O colecție de structuri florale naturale, învelite în lână, cu eprubete magnetice – un sistem care ar fi putut transforma designul floral într-un proces modular, simplu, repetabil.
Pe hârtie, conceptul era solid. În realitate, lucrurile au stat altfel.

Am fost întrebată de ce nu a mers. Răspunsul e simplu: nu am dus-o până la capăt. Am gândit-o, am lucrat-o, dar nu am testat-o. N-am promovat-o. N-am avut răbdare să o văd crescând.
Făceam structuri ca nebuna, dar nu le pozam cu flori. Sau le încercam o singură dată și apoi le abandonam. Eram prinsă între entuziasmul creației și iluzia că un produs bun se vinde singur.
Dar nimeni nu poate cumpăra un produs care există doar în mintea ta.
Lecții din mers, nu din cădere

Până în 2017, știam să construiesc. Dar nu știam cum să valorific.
A fost nevoie să-mi consum banii și energia ca să învăț economia resurselor în antreprenoriat creativ. Ani de experimente risipite, de prototipuri uitate, de structuri aruncate prin colțurile atelierului. Ani în care am înțeles că o singură postare nu e niciodată suficientă. Că un produs trebuie repetat, vizibil și recognoscibil. Nu doar creat, ci susținut.

Colegii de breaslă mă întreabă de ce repostez aceleași imagini.
Pentru că, în era bombardamentului vizual, ai nevoie să vezi ceva de cel puțin 16 ori ca să ți se întipărească în minte. Am citit asta acum câțiva ani. Încă mai pun în practică.

Dacă Virgin ar fi avut succes, poate că azi nu aș mai fi ajuns la nunți.
Dar poate că nu aș fi învățat nici cum se construiește o formă de lucru sustenabilă.
De la haos la structură

Adevărul este că încă mă lupt cu risipirea energiei. Nu mai împrăștii resursele ca înainte, dar e nevoie de efort constant ca să rămân concentrată pe un singur fir. Să nu mă las furată de entuziasmul unui nou început fără să fi dus la capăt ce am început. Să mă asigur că nu doar creez, ci și însoțesc proiectele până ajung devin reale, vizibile, utile.

Când am trecut la nunți, n-a fost un plan măreț. A fost o alegere de supraviețuire, dar și o întoarcere la bucuria de a lucra cu flori, nu doar cu sârmă, textile sau materiale anorganice.
Buchetele de mireasă mi-au adus ceva ce nu știam că îmi lipsește: o plăcere care nu stă doar în rezultat, ci în procesul floral în sine.

Odată cu nunțile, am decis să schimb și abordarea. Să nu mai las proiectele să dispară în tăcere. Să le ofer timp, expunere, constanță. Să învăț să le susțin, nu doar să le creez.
Virgin m-a învățat o lecție esențială:
o idee bună nu e suficientă. Fără testare, fără vizibilitate, fără perseverență, rămâne doar un gând frumos, dar pierdut.

Vezi mai jos și alte idei

Back to Top